Un studiu desfășurat în 2019 arată că 45% din populația adultă din țările dezvoltate vrea să slăbească. Aproape jumătate de planetă. Când atât de mulți oameni își doresc asta, cum de nu a venit nimeni cu o dietă universală?
Dacă toți vrem să avem același rezultat, de ce să fie soluția diferită pentru fiecare?
Din mai multe motive, pe care le discutăm, pe larg, astăzi. Acestea țin de genetică și istoricul nostru medical, de felul în care am fost crescuți, de dieta tipică țării în care ne-am născut, de stilul de viață, de alegerile conștiente sau credințele limitative cu care am crescut.
Cum suntem
Metabolismul fiecăruia este diferit. Chiar dacă am avea aceeași înălțime, același număr de kilograme și aceeași vârstă, traseul nostru tot ar fi diferit. Organismul nostru poate răspunde diferit la aceleași alimente: pe unele le digerăm mai repede, altele mai greu. Cred că am văzut de mai multe ori scris că există două tipuri de oameni: unii care se îngrașă doar privind ciocolata, alții care pot să mănânce două pe zi și să rămână la mărimea S. Pentru că metabolizăm alimentele diferit.
Apoi, unii dintre noi dezvoltăm alergii sau intoleranțe. De unele știm, de altele nu. Sunt comune și ușor de detectat intoleranțele la lactoză sau gluten, de exemplu, însă nu și intoleranța la fructoză, de exemplu. Așadar, putem consuma alimente sănătoase, dar care, fără să știm, ne fac rău și ne influențează procesul metabolic.
Sau putem suferi de anumite boli cronice și afecțiuni (diabet, boală celiacă) care impun anumite restricții culinare.
Nevoile nutriționale sunt, desigur, diferite pentru femei și bărbați, pentru copii sau pentru adolescenți, pentru femei însărcinate, pentru sportivi sau pentru cei care se recuperează după anumite boli.
Ce mâncăm
Am trăit văzând filme americane unde se serveau cereale la micul dejun, dar dieta noastră era alta, cu un mic dejun mai degrabă sărat, cu sandwich-uri sau omletă.
Ni se spune constant că peștele este sănătos, dar parcă nu este alegerea care ne vine natural iarna, când temperaturile scad sub zero grade.
Și oricât ne-ar contrazice studiile, mulți nu ne închipuim ceva mai bun decât tradiționalele sarmale.
Și nu suntem departe de adevăr. Anumite alimente, tradiționale spațiului în care ne-am născut, sunt deja în amprenta noastră genetică. Sunt alimente crescute local pe care le-au consumat și strămoșii noștri și pe care organismul este obișnuit să le digere.
Unde trăim
Tradițiile culinare s-au format în jurul alimentelor locale, a climei și ale obiceiurilor. Contrar a tot ceea ce ar putea spune astăzi nutriționiștii, carnea de porc și chiar șunca de porc erau binevenite în iernile lungi, geroase, când mulți dintre noi lucram afară, când mâncarea consumată era exclusiv cea din gospodărie și când alegerile erau, evident, limitate.
Clima locală a limitat paleta de legume, cel puțin în sezonul rece. Unele dintre ele au apărut la noi abia târziu, prin import.
Având toate aceste informații în față, să facem un exercițiu de imaginație: cât de sustenabilă este o dietă bazată exclusiv pe sucuri de fructe și legume în plină iarnă, în România?
Ce ne place
Poate că micii sunt ceva inacceptabil în bucătăria hindusă, spre exemplu. Dar poate nici noi nu apreciem un curry la adevărata lui valoare. Gusturile noastre sunt influențate în mod clar de locul în care ne-am născut și de tradițiile lui. De familiile noastre și stilul lor de a găti. De familia extinsă, de tradițiile zonei. Și mai sunt, desigur, și micile plăceri personale. Există oameni care nu pot dormi dacă nu au terminat și ultima bucățică de ciocolată, așa cum există oameni care nu o consideră deloc plăcută la gust.
O dietă bazată pe proteină animală este greu de dus, chiar imposibil, de un vegetarian. La fel cum o dietă care exclude clase întregi de alimente este grea pentru un gurmand desăvârșit. Devine un chin, departe de a fi văzută ca un stil de viață sănătos sau sustenabil.
Când vine vorba de stil de viață sănătos și sustenabil, gusturile chiar se discută. Și ar trebui luate în considerare.
Când vine vorba de stil de viață sănătos și sustenabil, gusturile chiar se discută. Și ar trebui luate în considerare.
Cum gândim
În viață avem multe relații. Dar cea cu mâncarea e cea mai lungă. Și ne poate influența greutatea. Și a vieții, și a corpului.
Să ne întoarcem puțin în copilărie și să ne gândim cum interacționam cu mâncarea sau ce auzeam cel mai des legat de alimentație. Va sună cunoscut următoarele?
"Mănâncă tot din farfurie, altfel nu primești desert" (mâncarea ca pedeapsă, dar și ca recompensă)
"Dacă nu mănânci toată carnea, nu o să crești niciodată mare" (mâncarea ca amenințare, monedă de schimb)
"Trebuie să mânânci tot, chiar dacă nu îți place, altfel se supără bunica" (mâncarea ca o datorie).
Cum privim acum mâncarea? De multe ori, încă îi atribuim acele emoții ca în copilărie. Sunt atât de mulți oameni care au renunțat complet la carne după ce au văzut un membru al familiei sacrificând un animal din curte.
Mulți dintre noi mănâncă în continuare cu vinovăție, indiferent de cantitate sau de cât de sănătos ar fi alimentul.
Alții asociază mâncarea cu o recompensă, un premiu și caută în mâncare sentimentul de siguranță, plăcere și eliberare.
Cum rezolvăm
Chiar dacă ar exista, dieta universală ar fi imposibil de aplicat la atâtea gusturi, bucătării, clime, oameni și emoții.
Ca să ne creăm dieta ideală (și sustenabilă), trebuie să pornim de la stilul nostru de viață (câtă activitate fizică avem, cât dormim), de la ceea ce ne place, locul în care trăim, disponibilitatea alimentelor. Și să fim cât se poate de conștienți de emoțiile noastre.
FlexIkanos te învață să îți creezi propria dietă, ținând cont de nevoile și gusturile tale, de sezonul în care suntem sau de bugetul alocat.
E imposibil să definim o singură dietă pentru toți. Dar putem să alcătuim dietă perfectă pentru fiecare.