top of page

Cât contează metabolismul în scăderea în greutate?


Ikanos - metabolism
Cu ochii pe metabolism

Cunoști oameni care se plâng că au un metabolism lent și că se îngrașă “și când respiră aer”? Sau oameni care mănâncă non-stop (orice vor ei) și nu se îngrașă niciodată, despre care se spune că au arderile bune sau metabolism foarte bun?


Aceste scenarii ne fac să ne punem două întrebări:

  1. Ce rol are metabolismul în fluctuațiile de greutate?

  2. Ce legătură este între rata metabolică de bază și genele tale? Poți să îți accelerezi sau încetinești metabolismul prin sport, mișcare, suplimente sau anumite alimente?

  3. Este importanța metabolismului în slăbit un simplu mit?

Răspunsul scurt este: "e o combinație între gene și mediul pe care ți-l creezi".


Ce este metabolismul?


Metabolismul este definit ca o serie de reacții chimice într-un organism viu care crează și consumă energia necesară vieții. Pe scurt, este rata cu care corpul consumă energie sau arde calorii.


Corpul nostru arde calorii în mai multe moduri:

  1. BMR (rata metabolică bazală) Prin energia necesară pentru a menține funcționalitatea organismului (chiar și în comă). BMR-ul este determinat parțial de genele moștenite din familie.

  2. TEF (efectul termodinamic al mâncării) Prin energia necesară procesului de digestie.

  3. NEAT (termogeneza activității generale - fără sport) Prin energia necesară activităților zilnice.

  4. EAT (termogeneza activității sportive) Prin energia necesară activității sportive.


Metabolismul este parțial genetic. Schimbarea lui este o continuă dezbatere între oamenii de știință. Unii oameni par să fie mai norocoși decât alții. Ei moștenesc gene care promovează un metabolism mai accelerat. Iar alți oameni nu sunt la fel de norocoși...


Dar să fie oare doar asta - simplu noroc, sau loterie genetică?


Știai că?


Oamenii slabi tind să fie mai activi în timpul activităților zilnice decât cei supraponderali. Ei se “agită” mai mult - adică se mișcă mai mult chiar și dacă nu fac sport.


Studiile nu au reușit să clarifice dacă genetica  sau obișnuința influențează mai mult acest aspect.

Dar este clar că asta poate scădea sau … adăuga sute de calorii zilnic la bugetul de calorii arse.


Persoanele obeze ard mai multe calorii decât cele normoponderale sau sub-ponderale, dar asta pentru că au nevoie de un efort mai mare să facă orice activitate. Dar ei tind să fie mai sedentari, ceea ce îngreunează procesul de slăbire.


Astfel, se pare că e o realitate că unele persoane pot mânca mai mult fără să se îngrașe decât altele, dar această realitate este susținută de faptul că acele persoane se mișcă, pur și simplu, mai mult.


Controlul greutății - parțial genetică, parțial mediu


"Metabolismul este cheia slăbitului" este cumva parțial adevărat și parțial legendă urbană. Nu putem să punem creșterea constantă a nivelului de supraponderalitate și obezitate doar pe tendința moștenită de a avea un metabolism lent. Genele nu se schimbă așa repede. Schimbările mediului - mai exact ale dietei și nivelului de mișcare - sunt cauze mult mai plauzibile ale îngrășării. Și vârsta are un rol, dar conform ultimelor studii, abia după 60 de ani putem spune că metabolismul încetinește.


Realitatea este că pentru majoritatea oamenilor, excesul de greutate nu este datorat unui simplu ghinion, sau unor probleme cu glanda tiroidă sau unor alte cauze inexplicabile și incontrolabile.


Pentru noi majoritatea, echilibrul - sau dezechilibrul între caloriile consumate și cele arse are o influență puternică asupra schimbărilor de greutate pe parcursul vieții.


Indiferent dacă metabolismul tău e rapid sau lent, corpul este conceput să depoziteze excesul de energie ca și grăsime corporală. Deci, dacă mănânci și bei mai multe calorii decât are nevoie corpul, te vei îngrășa. Când mănânci și bei mai puțin decât are corpul nevoie, acesta consumă energie din depozitul de grăsime.


Un exemplu banal ar fi eliminarea unei prăjituri de 150g din meniul săptămânal al unei persoane supraponderale care se menține la o greutate mare, dar constantă. În 52 de săptămâni, adică într-un an, evitarea a 52 de prăjituri ar aduce un minus de 4-5kg.


Concluzii


Când vine vorba de controlul greutății, metabolismul este important și are și o componentă genetică. Rata metabolică nu prea poate fi schimbată decât prin creșterea masei musculare, în schimb ceilalți 3 factori din componența metabolismului pot fi modificați mai ușor:

  • TEF poate crește prin creșterea aportului de proteine și fibre alimentare;

  • NEAT poate fi crescut prin mai multă activitate zilnică, inclusiv a numărului de pași;

  • EAT poate fi crescut (sau introdus) prin încorporarea sportului în rutina zilnică.


Până la urmă, balansarea caloriilor din mâncare și băutură comparativ cu cele arse de organism va determina dacă slăbești, te menții sau te îngrași.


 

Descoperă slăbitul sustenabil.

Cheia este în decodificarea emoțiilor.

 

Comments


bottom of page