Am ales un titlu controversat pentru acest articol, dar la baza lui stă adevăratul motiv pentru care zahărul a ajuns să fie blamat în societatea noastră.
Acest articol se adresează persoanelor care nu sunt diagnosticate cu diabet.
Despre candy bar-ul din imagine am scris mai jos.
Suntem oameni ale extremelor și ne place să facem totul sau nimic, adică, dacă nu putem face totul acum preferăm să așteptăm până putem face totul.
Foarte frecvent oamenii care realizează că mănâncă prea multe dulciuri ajung la concluzia că vor să renunțe la zahăr de tot.
Am auzit această doleanță în diferite forme de-a lungul timpului, câteva exemple mai des întâlnite fiind:
“Am o problemă cu dulciurile, cum să fac să renunț la ele?”, “Mănânc prea mult zahăr, am decis să mă las.”, “Ajutați-mă să nu mai mănânc dulciuri, în rest mă descurc.”, “Eu nu am o problemă cu mâncatul, dar consum multe dulciuri.”
De ce vor oamenii să renunțe la zahăr?
Cele mai des invocate motive:
Să slăbească
Să își reducă riscul de a se îmbolnăvi de diabet
Să se simtă mai energici
Să simtă că de fapt dețin controlul.
Bine, ultimul motiv nu este neapărat enunțat cu voce tare de prea multă lume, dar de fapt asta își doresc. Oamenii se simt “controlați” și vor să scape, să își arate că pot.
De ce unii oameni nu simt nevoia de a mânca dulciuri?
Am întâlnit cu toții persoane care pur și simplu nu simt nevoia de a mânca dulce, sau se mulțumesc cu două pătrățele de ciocolată sau doar gustă tortul.
Cum fac ei să se abțină? În 99% din cazuri nu este vorba despre abținere, ci acele persoane pur și simplu nu apreciază gustul dulce la fel de mult.
Fiecare dintre noi avem între 2000 și 8000 de papile gustative. Cu cât avem mai multe papile gustative cu atât suntem mai pretențioși la alegerea mâncării. Sensibilitatea la amar sau condimentat se rezolvă uneori cu compensarea prin mâncăruri sărate.
În general, gusturile ne sunt influențate de o plenitudine de factori. Părinții, bunicii, tipul de dietă, nivelul de stres, sunt totți factori care dictează gusturile.
Un mit spunea că atunci când vrem ciocolată corpul nostru ne transmite că are o carență de nu-știu-ce vitamină. Poftele nu prea au de a face cu sănătatea. Asta dacă nu ești copil sau însărcinată caz în care dacă poftești la... pământ, var sau cretă înseamnă că ai sindromul Pica și probabil o carență de un mineral, probabil fier.
Alegând mâncăruri dulci sau sărate doar îi confirmăm organismului ce ne place. Practic, renunțând la carbohidrați (reducându-i semnificativ în dieta noastră), cu timpul ne scad poftele de mâncăruri bogate în carbohidrați (paste, pâine, etc). În același timp, dacă mâncăm multe dulciuri, vrem din ce în ce mai multe. La fel și cu mâncărurile sărate sau grase.
Până la urmă, genele determină în proporția cea mai mare ce gusturi avem. Studiile au confirmat că 75% din preferința pentru dulce este determinată de familia fiecăruia.
Știința din spatele efectelor glicemiei
Valorile extreme (ridicate sau scăzute) ale glicemiei pot duce la probleme mari de sănătate. În cazul în care persoana este diagnosticată cu diabet, aceste probleme se adâncesc și mai tare. De multe ori sunt semne clare când glicemia nu are o valoare normală.
Primele simptome le simțim în felul în care gândim și în starea de spirit. Dacă învățăm să le identificăm și să acționăm vom putea scăpa de fluctuațiile glicemiei. Obiectivul este ca atât glicemia și starea de spirit să fie cât se poate de stabile.
De fiecare dată când mâncăm, glicemia (zahărul din sânge) crește proporțional cu zahărul din alimentele consumate. Pancreasul secretă insulină după fiecare masă, insulină care ajută la reglare glicemiei. Glicemia este energie pentru organism, dar când este prea multă, acel zahăr în exces se depozitează în celule. La persoanele cu diabet de tip 1, pancreasul nu secretă insulină și acestea trebuie să o primească din exterior, iar la cele cu diabet de tip 2, insulina secretată de pancreas este ineficientă, motiv pentru care se prescriu pastile.
Simptome ale glicemiei scăzute (hipoglicemia)
Când glicemia scade sub valorile normale (70-120 mg/dL) începem să simțim semne: transpirații, bătăi rapide ale inimii, agitație. Dacă nu intervenim, glicemia va continua să scadă.
Cea mai rapidă soluție este să bem sau să mâncăm ceva care conține zahăr. De obicei 10-15g sunt suficiente.
Aceste scăderi bruște ale glicemiei pot fi evitate:
respectând un program de mese
practicând orice sport cu regularitate
Simptome ale glicemiei crescute (hiperglicemia)
Glicemia crește imediat după masă, și este normal, dar când este prea ridicată este un semn rău. Posibil să simțim că:
nu gândim la fel de repede ca de obicei
facem mai multe greșeli
avem mai puțină energie.
Dacă glicemia nu scade, suntem expuși la riscuri precum:
diabet de tip 2, care în timp aduce toate aceste riscuri și altele:
boli de inimă
AVC
boli de rinichi
pierderea vederii
Glicemia poate fi ținută sub control, în cazul persoanelor sănătoase:
respectând un program de mese, astfel glicemia va porni la fiecare masă de la o valoare normală și nu va sări brusc la un nivel foarte mare
practicând orice fel de sport și fiind activi în viață de si cu zi
consumând alimente dulci și cu amidon (pâine, paste, orez, cartofi) în cantități moderate.
Reducerea consumului de zahăr, nu eliminarea lui
Zahărul și derivații lui au fost în alimentația noastră de mii de ani, dar în continuare există multă confuzie în jurul discuției: toate formele de zahăr sunt rele?
Zahărul este un carbohidrat și funcția principală a carbohidraților este să ofere energie corpului. Există mai multe tipuri de zahăr: sucroza (extrasă din sfecla de zahăr sau din trestia de zahăr, dar prezentă și în fructe sau unele legume), glucoza și fructoza (aflate în fructe, legume și miere) și lacroza (în lapte).
La ce renunțăm de fapt când spunem că nu mai mâncăm zahăr? Este greu de spus. Unii aleg să renunțe la toate alimentele cu zahăr sau miere adăugate, alții renunță la carbohidrați cu totul, alții la dulciuri și fructe.
Dar este oare necesar să fim atât de drastici?
Zahărul are un renume prost, este sursa multor rele, uneori fiind comparat cu drogurile. Zahărul este însă, în esență, mult mai inofensiv decât imaginea general creată.
În sine, zahărul nu cauzează cancer, diabet sau boli de inimă. Problema este faptul că mâncăm prea mult, în special alimente cu zahăr adăugat.
Dietele noastre cu totul sunt o problemă.
Pentru a fi sănătoși și pentru a evita obezitatea și alte probleme de sănătate, trebuie să facem mai multe schimbări în dietă, nu doar “să renunțăm la zahăr”.
Zahărul se găsește în mod natural în alimente precum fructele, și este însoțit de fibre și vitamine, care au efecte bune asupra sănătății. Aportul de zahăr din aceste surse este benefic.
Vorbind despre zahăr, trebuie insistat pe faptul că acesta este o forma primară de energie pentru corp. De exemplu, dextroza sau glucoza (forme de zahăr care vin de obicei din porumb și grâu) sunt folosite de sportivi pentru a își hrăni mușchii rapid în timpul unor perioade de efort intens.
Aspectul social nu poate fi nici el ignorat. Este destul de greu să ai o viață socială când decizi să elimini complet o anumită grupă de alimente.
Un exemplu des întâlnit este bufetul cu dulce de la evenimente. La fel ca și renumitul colț cu dozatorul de apă de la birou, și bufetul de dulce este un loc excelent de socializare. Fugind de dulce, nu ne apropiem de aceste locuri și putem să pierdem mult din networkingul pe care l-am fi putut face. Poti sa iti pui pe farfurie 2-3 tipuri de dulciuri, să le guști și să poți discuții cu ceilalți participanți care vor fi la rândul lor mai deschiși. E mai ușor să guști des din dulciuri decât să te abții.
Mâncatul trebuie să fie și despre plăcerea gustului și luatul mesei cu alții. Gândid așa, ne putem reconcilia mai ușor cu ideea mâncatului, și ne poate ajuta să adoptăm mai multe schimbări sănătoase în dietă, decât eliminarea drastică a unor alimente.
Renunțarea la un aliment este rareori permanentă, de cele mai multe ori un astfel de episod se încheie cu unul de mâncat excesiv acel aliment. La nivel mintal asta nu ne ajută deloc, ducând doar spre scăderea încrederii și chiar la autocritică.
Concluzii
Suntem atrași de extreme, dar chiar dacă pare mai ușor să renunțăm la dulce, este mai simplu să reducem cantitatea.
Motivele pentru care oamenii vor să renunțe la zahăr sunt diverse, dar cele mai multe pornesc de la dorința de a fi mai sănătoși și mai slabi.
Efectele pe care fluctuațiile mari ale nivelului glicemiei din sânge le dau pot fi periculoase, în special pe termen lung.
Pentru o viață sănătoasă, dietele noastre au nevoie de modificări mult mai mari decât o simplă renunțare la zahăr - care este și extrem de greu de realizat.
Descoperă slăbitul sustenabil.
Cheia este în decodificarea emoțiilor.